Analiza de risc la securitatea fizică.

Până la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România ar fi trebuit să aibă o analiză a riscurilor de securitate.

În lipsa acestei analize, care poate fi realizată numai de auditori acreditați, ele riscau să primească amenzi de până la 10.000 de lei. Cu toate acestea, la final de 2015, Guvernul a decis prorogarea termenului de la care urma să intre în vigoare obligativitatea unei astfel de analize de risc.

Hotărârea Guvernului nr. 1002/2015 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 984 din 30 decembrie 2015.

Actul normativ prevede că „ obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățileprevăzute la art. 2 alin (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012 , se prorogă până la data de 1 iulie 2017”. Anterior, acest termen este stabilit pentru 1 ianuarie 2016.

Firmele infiintate incepind cu data de 17 iunie 2012 sunt obligate, incepind cu 01 ianuarie 2016 sa aiba intocmita Evaluarea de Risc la Securitate Fizica, fiind pasibile dupa aceasta data sa fie amendate contraventional cu sume intre 5.000 si 10.000 lei.

Obligativitatea analizei de risc la securitate fizică a apărut pe fondul intrării în vigoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 301/2012, care a aprobat normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

În octombrie 2014, prevederile acestei HG au fost prorogate până la 1 ianuarie 2016 pentru firmele înființate până la data de 16 iunie 2012 . În schimb, cele înființate începând cu data de 17 iunie 2012 au avut ca termen limită de realizare a unei analize de risc data de 1 ianuarie 2015.

Legea prevede că lipsa analizei de risc la securitate fizică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei. Politiștii, jandarmii, precum și primarii sau împuterniciți ai acestora sunt cei care trebuie să verifice dacă firmele respectă sau nu legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Analiza de risc la securitatea fizică este obligatorie pentru toate societățile comerciale , indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecțiaacestora.

Totodată, pe lângă firme, sunt obligate să aibă o astfel de analiză de risc și ministerele, celeltalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, precum și orice alte organizații care dețin bunuri sau valori.

„Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare,societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social , precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora”, se arată în Legea nr. 333/2003.

Potrivit HG 301/2012, unitățile care nu efectuează operațiuni cu numerar nu au obligația încadrării în cerințele minime stabilite de lege.

Conform legii, analiza de risc trebuie să fie efectuată de un evaluator de risc la securitatea fizică . Acesta trebuie să fie înscris în RNERSFRegistrul National al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică . Reglementările în vigoare nu prevăd un preț fix pe care îl poate cere un evaluator pentru realizarea unei astfel de analize.

Printre agenții economici care trebuie să efectueze o o analiză de risc de securitate se numără:

  • Băncile;
  • Instituțiile financiare nebancare;
  • Casele de schimb valutar;
  • Casele de amanet;
  • Unitățile poștale;
  • Stațiile de comercializare carburanți;
  • Spațiile comerciale cu o suprafață mai mare de 500 mp;
  • Sălile destinate jocurilor de noroc;
  • Casieriile furnizorilor de utilități;
  • Automatele de tranzacții cu numerar din afara sediilor bancare;
  • Centrele de procesare a numerarului.
  • Magazinele de arme și muniții.

Analiza de risc la securitatea fizică se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină măsurile necesare pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.

Cum se realizează analiza de risc

Conform prevederilor legislative aflate în vigoare, analiza de risc la securitatea fizică are rolul de a identifica vulnerabilitățile și riscurile , de a determina nivelul de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică. Totodată, ea trebuie să găsească și soluții în menținerea siguranței.

În momentul completării unei analize de risc pentru un obiectiv, evaluatorul folosește un chestionar sau un interviu privind activitatea firmei, precum și măsurile de securitate deja existente (alarmă, sistem de supraveghere video, seif). În plus, acesta va face, obligatoriu, o vizită la obiectivul evaluat. Urmează completarea unei grile de calcul a riscului, precum și realizarea unui raport de evaluare a riscului. Dacă nivelul de risc nu este acceptabil, evaluatorul va stabili o serie de măsuri. De exemplu, evaluatorul va cere, după caz, angajarea a încă unui paznic sau instalarea unor camere de supraveghere în anumite puncte cheie.

Când se revizuiește analiza de risc la securitatea fizică

Conform prevederilor în vigoare, analiza de risc la securitatea fizică trebuie revizuită cel puțin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni și externi care generează și/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unității.

În același timp, legea prevede că analiza de risc este obligatoriu să fie revizuită în cel mult 2 luni de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectiva sau în cel mult o lună de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcționale sau a obiectului de activitate ale unității beneficiare. Mai mult, conducerea unității beneficiare poate solicita o nouă analiză de risc ori de câte ori consideră că este necesar.

Completarea unei analize de risc la securitate fizică implică mai mulți pași

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică implică, în general, parcurgerea următoarelor etape:

  • definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  • stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
  • identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
  • analizarea riscurilor la securitatea fizică;
  • estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
  • întocmirea Raportului de evaluare şi propuneri de tratare a riscurilor la securitatea fizică

Important!

Analiza de risc la securitatea fizică este obligatorie în momentul depunerii spre avizare a planului de pază al unei firme sau in cazul in care se intocmeste un proiect pt. sistemul de securitate (antiefractie, supraveghere video, control acces), proiect care trebuie avizat de Serviciul Ordine Publica din I.P.J. Timis.

Obiectivele care sunt obligate prin lege sa aibe proiecte ale sistemelor de securitate avizate de de Serviciul Ordine Publica din I.P.J. sunt prezentate mai jos :

  • Unitati de interes strategic
  • Unitati de interes public
  • Unitati de creditare
  • Unitati postale
  • Puncte de schimb valutar
  • Case de amanet
  • Magazine activitati cu bijuterii
  • Sali jocuri de noroc
  • Casierii si servicii utilitati
  • Obiective industriale
  • Depozite
  • Instalatii tehnologice

ANALIZA DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ – extras din legislație

Obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2017. Pentru unitățile înființate după această dată, termenul a fost 01 ianuarie 2016. 

– Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora. – Legea 333/2003, art.2, alin.(1)

– În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.  – Legea 333/2003, art.3, alin.(1)

– La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor. – Legea 333/2013, art.3, alin.(3)

– Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică. – H.G. 301/2012, Anexă, art.2, alin.(1)

  – Analiza de risc la securitatea fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat. – H.G. 301/2012, Anexă, art.2, alin.(5)

– Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie. – H.G. 301/2012, Anexă, art.67, alin.(1)

– Prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori. – Legea 333/2003, art.28, alin.(3)

– Prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit. – Legea 333/2003, art.28, alin.(4)

– Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European. – H.G. 301/2012, Anexă, art.67, alin.(3)

– Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice. – H.G. 301/2012, Anexa nr.7, art.2.

  – Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:

  • cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  • în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
  • în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.  Instrucțiunea nr.9 a MAI/2013,art.4, alin.(4).

  – Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective:

    • unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
    • unităţi sau instituţii de interes public;
    •  instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
    • magazine de arme şi muniţii;
    • staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
    • săli de exploatare a jocurilor de noroc;
    • centre de procesare;
    • casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte de colectare ori de depozitare numerar cu plafon de peste 10.000 euro sau echivalent;
    • depozite în care se află bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 euro sau echivalent.

 – H.G. 301/2012, art. 68

  – Categoriile de unități pentru care au fost elaborate cerințe minime de securitate:

  • unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice;
  • instituţiile de creditare din categoria băncilor;
  •  organizaţiile cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar;
  • casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor;
  • furnizorii de servicii poştale;
  • staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
  • spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 mp.;
  • incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri;
  • casieriile furnizorilor de utilităţi;
  • automatele destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare;
  • centrele de procesare a numerarului.    H.G. 301/2012

1. Cerintele minime pentru unitatile de interes strategic si obiectivele apartinand infrastructurilor criticesunt urmatoarele:

a) sistemul de alarmare la efractie va asigura detectie perimetrala la nivelul gardului de protectie a obiectivului, pentru semnalarea patrunderii neautorizate catre personalul de paza aflat in serviciu;
b) obiectivul se protejeaza prin asigurarea pazei fizice.

2. Unitățile și instituțiile de interes public trebuie să prevadă sisteme de supraveghere video pe căile de acces, holuri și alte zone cu risc ridicat, detecție a efracției pe zonele de expunere sau depozitare valori și control acces, prin personal sau echipamente.

3. Din punctul de vedere al masurilor de siguranta, institutiile de creditare din categoria bancilortrebuie sa respecte prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa asigure protejarea cailor de acces in unitate, suprafetelor vitrate exterioare, camerei tehnice si a spatiilor cu valori si asigura semnalarea starilor de pericol in zonele de lucru cu clientii si in spatiile cu valori.
b) Subsistemul de detectie a efractiei se programeaza cu partitii (arii virtuale) distincte pentru spatiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului si utilizarea numai de catre personalul autorizat al unitatii.
c) In situatia existentei pazei umane permanente, se programeaza partitii pentru efectuarea serviciului de paza: usa de acces, traseele de patrulare interioare si accesul la grupul sanitar.
d) In cazul in care nu exista paza fizica permanenta, sistemul de alarmare se conecteaza la un dispecerat de monitorizare si interventie.
e) Zonele de depozitare se protejeaza prin folosirea detectorilor cu principii diferite de functionare.
f) Personalul de conducere si cel din zonele de tranzactionare trebuie sa dispuna de elemente de semnalare a starii de pericol la amenintare, care transmit alarma in mod silentios.
g) Pentru situatiile de jaf se prevede un buton de panica, conectat pe zona programata cu avertizare sonora, care se va actiona imediat dupa parasirea locului faptei de catre autor si realizeaza semnalizarea optica in exteriorul unitatii a stadiului producerii evenimentului.
h) Sistemele de alarmare la efractie aferente spatiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie sa asigure programarea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol la distanta in caz de amenintare. Intervalele pentru dezactivarea temporizata se stabilesc de beneficiar. Întârzierea pătrunderii în aceste spații se poate realize și prin intermediul sistemului de control acces.
i) Subsistemul de control al accesului trebuie sa asigure restrictionarea accesului neautorizat cel putin in spatiile de manipulare a valorilor si echipamentelor de securitate.
j) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zona de acces, atat din exterior, cat si din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare si acces in spatiul de depozitare a valorilor, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile.
k) Imaginile inregistrate in zona de acces trebuie sa asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone sa permita recunoasterea.
l) Pentru asigurarea protectiei mecanofizice a sediilor institutiilor de creditare trebuie sa se utilizeze elemente certificate pentru cel putin clasa minima de rezistenta recomandata de standardele europene sau nationale din domeniu, dupa cum urmeaza:
– usile exterioare destinate transferului de valori trebuie sa prezinte rezistenta la efractie si sa fie prevazute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
– la unitatile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.

4. Institutiile de creditare din categoria organizatiilor cooperatiste si institutiile financiare nebancare ce deruleaza activitati cu numerar au obligatia de a asigura securitatea personalului si a valorilor monetare pe timpul manipularii, depozitarii si transportului.
Cerintele pentru sistemele de securitate destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute lainstitutiile de creditare din categoria bancilor, cu exceptia celor mentionate la alin. (g)-(k) si alin. (l) linia a doua.

5. Societatile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligatia implementarii prezentelor cerinte minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
a)Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure semnalizarea si transmiterea la distanta a starilor de pericol, a patrunderii prin efractie in spatiul protejat si a fortarii seifului.
b)Subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului, precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
c)Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, in cazul in care nu exista instituita paza fizica permanenta.
d) Peretii, usa si ghiseul compartimentului casierului trebuie sa asigure protectia la actiunea armelor de foc si preluarea indirecta a valorilor, iar valorile monetare se pastreaza si se depoziteaza conform plafoanelor stabilite, in seifuri certificate, cu grad de rezistenta la efractie determinat, ancorate conform instructiunilor producatorului.
e) Accesul pe timpul programului de lucru in unitati care au spatiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii usii din interior, iar operatiunile cu numerar se efectueaza in conditii de siguranta, cu usa ghiseului inchisa si asigurata.
f) Punctele de schimb valutar din incinta spatiilor comerciale pot functiona fara amenajarea compartimentului blindat, cu conditia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare si a avertizarii corespunzatoare.

6. Asigurarea securitatii personalului, valorilor si a bunurilor detinute de casele de amanet, unitatile profilate pe activitati cu bijuterii din metale sau pietre pretioase ori magazinele de comercializare a armelor si munitiilor se realizeaza prin adoptarea prezentelor cerinte minimale de securitate.
a) Cerintele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute la societatile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar, alin. (b)-(d).
b) Valorile monetare si/sau bunurile amanetate ori detinute cu orice titlu se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului.
c) Bunurile destinate comercializarii se expun pe timpul programului in spatii delimitate prin vitraje si elemente rezistente la atacuri manuale si asigurate cu incuietori.

7. Masurile de securitate destinate furnizorilor de servicii postale trebuie sa fie conforme cu prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa protejeze caile de acces in unitate si spatiile cu valori si semnaleaza starile de pericol in zonele de lucru cu clientii si in spatiile de depozitare a valorilor.
b) La unitatile din localitatile urbane trebuie sa se asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit inchis, precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate vor avea calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
c) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.
d) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului, dupa caz.

8. In statiile de comercializare a carburantilor/combustibililor se asigura prezentele cerinte minime de securitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si se protejeaza spatiile cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare si de la pompele de distributie, asigurand stocarea acestora pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara identificarii numerelor autovehiculelor in zona pompelor, respectiv recunoasterii persoanelor care acced in spatiul statiei.
c) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
d) Statiile cu program permanent si cele amplasate la periferia localitatii sau in zone izolate se doteaza cu seif de depozitare, in care se pot introduce valori fara deschiderea usii seifului, certificat, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, care trebuie ancorat de pardoseala ori perete, conform instructiunilor producatorului. Cheile seifului nu se tin de catre personalul de serviciu, aspect adus la cunostinta clientilor prin afisarea semnalizarii respective.

9. In spatiile comerciale cu suprafete mai mari de 500 mp. masurile de securitate adoptate trebuie sa corespunda prezentelor cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa asigure protejarea cailor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare si sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor.
b) Prin subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrarilor si iesirilor, spatiilor de procesare, depozitare si de transfer al valorilor, precum si din spatiile amenajate pentru parcare. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor și se stochează pe o perioadă de 20 de zile.
c) Pentru mentinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.

10. In salile si incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptand spatiile in care functioneaza mai putin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo in sistem TV, precum si in spatiile in care se desfasoara activitati conexe, care presupun incasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de castiguri, se asigura prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si protejarea spatiilor cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor si exteriorul intrarii in unitate, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
c) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform instructiunilor producatorului.
d) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.

11. Casieriile furnizorilor de utilitati se amenajeaza pentru a se asigura securitatea persoanelor si a valorilor manipulate si depozitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si protejarea spatiilor cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
c) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, fixate conform instructiunilor producatorului.
d) Operatiunile cu numerar se desfasoara potrivit cerintelor prevazute la art. 6 alin. (3) ,,Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului”.
e) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.

12. Pentru asigurarea securitatii automatelor destinate tranzactiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinte minimale cu privire la securitatea electronica si protectia mecanofizica.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa semnaleze deschiderea neautorizata a usilor automatului bancar si actiunea de fortare a acestuia.
b) Automatele bancare destinate tranzactiilor cu numerar din sediile bancare trebuie sa fie supravegheate video in zona clientilor si in zona destinata alimentarii.
c) Sistemul de detectie a efractiei destinat protejarii automatelor de tranzactii cu numerar aflate in exteriorul sediilor bancare trebuie sa fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
d) Operatiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectueaza fara prezenta în proximitatea acestora a persoanelor neautorizate;
e) Automatele de plăți sau alte terminale care acumulează și depozitează numerar pe timpul nopții, cu excepție celor pentru produse alimentare, care nu sunt dispuse în spații delimitate prin elemente rezistente la atacuri manuale și asigurate cu încuietori, ori nu sunt asigurate cu pază, se asigură prin fixarea pe suporturi imobile.

13. Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar față de măsurile prevăzute la art.9, paza fizică înarmată, protecția mecanofizică și supravegherea electronică perimetrală a imobilului și obiectivului.

14. Pentru casierii furnizori și servicii de utilități, puncte colectare ori depozitare numerar, cu plafon de peste 10.000 euro sau echivalent, măsurile de securitate cuprind mijloace de protecție mecanofizică a personalului și valorilor și sisteme de supraveghere video, semnalizare amenințare, detecție a efracției cu conectare la dispecerat de monitorizare.